Beneficiile Omega3 in preventia aterosclerozei si a dementei

Ateroscleroza este o boala inflamatorie cronica ce afecteaza vasele sangvine, ducand astfel la patologii vasculare, precum infarctul miocardic sau atacurile vasculare (AVC). Aditional, ateroscleroza precede dementa, asa cum a fost demonstrat in nenumarate studii. Mai jos, vom evidentia beneficiile Omega3 in preventia unor patologii.

In multe culturi, ateroscleroza este asociata cu un consum ridicat de grasimi, in mod eronat. Asa cum o arata, printre altele, si acest studiu, la care au participat 309 femei aflate in premenopauza, grasimile saturate sunt asociate cu un risc mai scazut de ateroscleroza, in timp ce carbohidratii sunt asociati cu un risc mai ridicat de ateroscleroza. In plus, inlocuirea grasimilor saturate sau mononesaturate cu grasimi polinesaturate a aratat o crestere a riscului de ateroscleroza. Dar putem oare sa tratam toate grasimile polinesaturate la fel?

Grasimile polinesaturate

Omega3, Omega6 si Omega9 sunt acizi grasi esentiali, carevasazica corpul nostru nu ii poate sintetiza. Toti trei fac parte din grupa grasimilor polinesaturate, insa au roluri diferite. Omega6 si Omega9 sunt acizi grasi pro-inflamatori si sunt vitali, intrucat inflamatia e un proces natural care face parte din vindecarea organismelor. Un raport ideal intre acesti acizi grasi este de 1:2, insa dieta occidentala, bogata in alimente procesate si in surse de omega6 si omega9, face ca acest raport sa ajunga aproape de 1:20, cauzand niveluri prea ridicate ale proceselor inflamatorii. Alimente banale bogate in Omega6 respectiv Omega9 sunt oleaginoasele, majoritatea uleiurilor vegetale (de floarea soarelui, rapita, porumb, soia), tofu, arahidele etc.

Omega3 este un acid gras anti-inflamator si se regaseste in 11 forme, dintre care trei sunt importante: ALA (acid alfa-linolenic), EPA (acid eicosapentaenoic) si DHA (acid docosahexaenoic). ALA se regaseste in plante (semintele de in, nuci, chia) insa pentru a fi utilizat de organism, trebuie transformat in EPA si DHA. Rata de conversie in cazul oamenilor este una infima (0.5-5%), prin urmare promovarea unui continut ridicat de Omega3 in suplimentele de origine vegetala e doar o unealta de marketing. Aditional, pentru ca aceasta conversie sa aiba loc, sunt necesari o serie de micronutrienti, precum cupru, calciu, magneziu, vitaminele B6 si B7 sau fier heme.  EPA si DHA se regasesc in surse de origine animala (carne, oua si lactate de la animale hranite cu iarba si prin excelenta in surse marine – alge, fructe de mare si peste oceanic).

S-a ipotezat ca acest dezechilibru dintre acesti acizi grasi esentiali, creat din cauza modificarii alimentatiei omului, este vinovat de o crestere a inflamatiei, ceea ce a atras de la sine o serie de boli cronice precum obezitatea, boli cardiovasculare sau patologii autoimune.

Ateroscleroza si inflamatia

Ateroscleroza creste riscul aparitiei disfunctiilor cognitive prin inducerea infarcturilor cerebrale sau prin intermediul unor factori inflamatorii care stau la baza acestei patologii. Prin urmare, e natural sa plecam de la premisa ca o dieta bogata in acizi grasi Omega3 vor scadea riscul de ateroscleroza. Acizii grasi Omega3 inlocuiesc acidul arahidonic (acid gras Omega6) in membranele fosfolipidelor, scazand astfel productia eicosanoidelor pro-inflamatorii. In esenta, acizii grasi Omega3 sunt precursorii unor mediatori lipidici denumiti colectiv mediatori specializati pro-rezolvare (SPM). Acesti mediatori sunt produsi de granulocite (un tip de celule albe) in timpul rezolvarii inflamatiei.

Rolul inflamatiei in aparitia atat a aterosclerozei, cat si a dementei in consecinta, a fost stabilit in nenumarate studii. Daca pana acum ceva vreme se considera ca pentru aparitia placilor de aterom sunt de vina exclusiv particulele de colesterol LDL, devine tot mai evident ca de fapt, de vina sunt procesele inflamatorii pentru aceste depuneri. In contrast, o dieta bogata in Omega3 reduce agregatele plachetare, tromboza si coagularea, fara a creste insa riscul de sangerari.

Indicele Omega3 (definit ca continut de Omega3 in eritrocite) este invers asociat cu markerii inflamatorii (proteina C-reactiva). Un studiu efectuat pe 19.000 japonezi cu hipercolesterolemie a aratat o scadere cu 19% a riscului de boli cardiovasculare in grupul celor tratati cu 1.8 grame de EPA pe zi, versus cei aflati pe un tratament cu statine.

Exista, de asemenea, si studii care nu arata nicio imbunatatire a riscului de boli cardiovasculare ca urmare a suplimentarii Omega3, insa acestea au fost conduse utilizand doze de sub 1 gram pe zi. Cele mai semnificative rezultate au fost obtinute cu doze cuprinse intre 1.8 si 4 grame pe zi. Prin urmare, se poate emite ipoteza ca Omega3 ajuta sistemul cardiovascular prin rolul sau protector impotriva proceselor inflamatorii, aterosclerotice si trombotice.

Omega3 in alimentatie

  • Somonul salbatic contine intre 1.1 si 2 grame de Omega3/100 grame, in functie de cantitatea de grasime continuta.
  • Icrele de somon contin 3.5 grame acizi grasi Omega3/100 grame.
  • Heringul contine aproximativ 1.5 grame Omega3/100 grame.
  • Similar heringului, macroul are 1.5 grame Omega3/100 grame.
  • Tonul rosu, mai slab decat somonul, are 1 grame de Omega3/100 grame.
  • Calamarul, caracatita ori crevetii au aproximativ 200 mg omega3/100 grame.
Abonare la newsletter

Adauga adresa ta de email mai jos pentru a fii la curent cu cele mai noi retete si sfaturi keto

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

VREI SA SCAPI DE KILOGRAMELE IN PLUS?

Tot ceea ce ai nevoie pentru a ajunge la greutatea dorită

Începe acum